Emblemă a orașului Iași, fiind totodată unul din cele mai frumoase locuri ale orașului, Palatul Culturii ne asteaptă dupa 8 ani de renovării să îi descoperim frumusețea.

Istorie

Palatul a fost ridicat la dorința regelui Carol I drept recompensă pentru faptul că Iașiul pierduse capitala țării în favoarea Bucureștiului. Prin acest gest regele vroia ca Iașiul să rămână capitala culturală a țării.

Construcția a început pe locul fostului Palat Domnesc, arhitectul care l-a realizat fiind I. D. Berindei. Palatul este în stil neogotic, inspirat din arhitectura Palatului de Justiție din Paris. Finalizarea lui durează 19 ani ( 1900-1925). Palatul Culturii se întinde pe o suprafață de 36 de mii de metri patrati, cu 298 de încăperi.

La început funcționează ca Palat Administrativ şi de Justiţie, adăpostind toate instituţiile administrative ale oraşului, iar din anul 1955 primeşte denumirea de Palat al Culturii.

În perioada primului război mondial în clădire s-au instalat trupe ruseşti, dar şi unităţile militare române, devenind apoi spital militar.

În prezent în interiorul său funcţionează Complexul Muzeal Naţional „Moldova” adăpostind astfel 4 muzee : Muzeul de istorie a Moldovei, Muzeul Etnografic, Muzeul de Artă și Muzeul Științei și Tehnicii.

Din 2008, peste 350 de specialiști au reabilitat zidurile, pictura interioară și exterioară, dar și mobila. Au fost salvate și zidurile vechi găsite în fundația Palatului care pot fi observate prin podele de sticlă în cadrul Muzeului de Istorie .

Puține însă dintre cele 300 de camere sunt mobilate corespunzător.

Descriere

Intrarea se face printr-un turn dominat de o acvilă cu aripile desfăcute.

În holul central se află un frumos mozaic, în care sunt dispuse concentric diverse reprezentari: acvila bicefală, dragonul, grifonul, leul. Scările monumentale simetrice care pornesc din acest hol sunt construite din marmură de Carrara.

Deasupra holului se găsește un luminator în care, inițial, a fost amenajată o seră.

Cea mai frumoasă și impresionantă încăpere este cu siguranță Sala Voievozilor. Aceasta se află la etaj . Numele sălii se datorează unei galerii de portrete ale domnilor Moldovei, pornind de la Decebal, Traian şi Aurelian, trecând apoi la întemeietorii statului medieval şi continuând seria conducătorilor până la regele Carol al II-lea. În sală se află un superb şemineu de marmură, decorat cu un basorelief care reprezintă un „Arbore istoric”, împodobit cu portretele celor mai însemnaţi domni ai Moldovei, în vârful căruia tronează portretul regelui Ferdinand.

Vizavi de Sala Voievozilor se află sala “Henri Coandă” . În perioada în care clădirea a fost Palat de Justiţie şi Administraţie, Sala „Henri Coandă” era destinată Curții cu Juri. Despre stucăturile din partea de sus a sălii se ştia că acestea sunt opera sculptorului Emil Wilhelm August Becker, sculptor al Casei regale. Arhitectul I. D. Berindey a cerut „găsirea” unui material mai ieftin care să imite textura şi sunetul lemnului de stejar. Acest material a fost inventat de Henri Coandă şi este întâlnit în mai multe săli din Palat. Sursa de inspiraţie în realizarea tavanului acestei săli a fost Westminster Hall din Londra.

În turnul prin care se face intrarea în palat se află un imens ceas cu trei cadrane, având un diametru de 3,25 m. Pe el sunt desenate mici vitralii reprezentând cele 12 zodii. Câte doi plăieși, în costume naționale, stau de strajă, încadrând ceasornicul, după modelul oștenilor pictați la castelul Peleș.

Printr-un sistem ingenios, acest ceasornic acționa în mod sincron 25 de ceasuri aflate în diverse săli ale Palatului; acestea au dispărut în timpul războiului. La fiecare oră exactă, orologiul din turnul Palatului Culturii cântă „Hora Unirii”.

La parter, în aripa vestică, se află MUZEUL DE ISTORIE A MOLDOVEI care prezintă modul în care s-a dezvoltat viața în spațiul est-carpatic, din paleolitic până la cel de-al Doilea Razboi Mondial.

Tot la parter, dar in aripa estica, este MUZEUL ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII "ȘTEFAN PROCOPIU". Muzeul, include sectiile: energetică, înregistrarea și redarea sunetului, telecomunicații, mineralogie - cristalografie.

La etaj, se găsește MUZEULUI DE ARTA. Acesta conține donații ale lui Gheorghe Asachi, Scarlat Varnav, Costache Dasiade, A. Donici, V. A. Urechia și Costache Negri.

Tot la acest nivel găsim MUZEUL ETNOGRAFIC AL MOLDOVEI, care expune obiecte a căror vechime depașește în multe cazuri 100 de ani.

În fața Palatului Culturii se află statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare, realizata la Paris, de catre Em. Fremiet, conform schitelor lui Gh. Asachi. In 1883, la dezvelirea statuii, Mihai Eminescu a scris celebra "Doina" ("De la Nistru pan' la Tisa/Tot romanul plansu-mi-s-a [...]"). Cu aceeasi ocazie, Regele Carol I a daruit doua tunuri "Krupp", care flancheaza si astazi statuia marelui domnitor. Tunurile erau trofee din Razboiul de Independenta, cucerite de Regimentul de dorobanti din Copou (una din cele sapte coline ale Iasului).