Am ajuns la Putna într-o zi calda de vară, căldură care s-a risipit pe alea străjuită de arțari care te conduce spre prima și cea mai importantă ctitorie a lui Ștefan cel Mare. Venirea aici a fost încarcată de suspansul descoperiri uneia dintre cele mai faimoase mănăstiri din Bucovina. Așteptările nu mi-au fost înșelate, prezența voievodului se simțea parcă printre zidurile mănăstirii amintind de victoriile sale dar și de toate poveștile țesute în jurul domnitorului.

Acest "Ierusalim al neamului românesc" așa cum numea Eminescu mănăstirea, este o adevărată oază de verdeața, flori și frumusețe. Spre deosebire de restul mănăstirilor din Bucovina aceasta nu este pictată pe exterior, dar compensează prin valorile pe care le adăpostește.

Mănăstirea este o necropolă domnească, adăpostind mormântul lui Ştefan cel Mare, precum şi mormintele a două dintre soţiile voievodului şi a doi dintre fiii săi.

Construcția ei începe în anul 1466 și durează trei ani. Chiar de la înființarea ei, Putna a fost cea mai mare mănăstire din Moldova, adăpostind impresionante valori materiale și spirituale. De-a lungul existenței ei, Putna a fost pusă la grele încercări de incendii, cutremure și năvăliri străine.

Locul unde urma să fie ridicată construcția a fost ales de voievod, trăgând cu arcul de pe Dealul Crucii, "...Așa se oprise la Putna și, după obiceiul vremii, hotărâse împrejmuirea trăgând însuși măria sa cu arcul din punctul unde trebuia să fie poarta clopotniței. Unde a căzut săgeata urma să se așeze altarul". (M. Sadoveanu, ''Viața lui Ștefan cel Mare'')

Interiorul bisericii cuprinde cinci încăperi (pridvor, pronaos, încăperea mormintelor, naos și altar). Mormantul domnitorului e în partea de sud a gropniței. Frunze de stejar, tulpine îndoite ce alcătuiesc patru medalioane în forma de inimă și capul de bour, stema Moldovei la aceea vreme, decorează lespedea funerară. Alături se află mormântul Doamnei Maria Voichiţa, cea ultima șoție a domnitorului. Pe partea opusă se găsește mormântul celei de-a doua șoții, Maria de Mangop - având o lespede cu influențe orientale, precum și cei doi fii ai lui Ștefan cel Mare - Petru și Bogdan.

Muzeu

În curtea biserici există și un muzeu care merită vizitat, el adăpostind exponate vechii de sute de ani. Aici poți vedea o bucată din paltinul în care se spune că s-a înfipt săgeata lui Ștefan, o replică după sabia domnitorului, acoperământul de mormânt al lui Ștefan(1504), acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop(a doua soție a lui Ștefan), înfățișând portretul acesteia, icoane din 1500 și multe altele.

Legenda

Se spune ca supărat fiind Ștefan cel Mare de cotropirile străine, a venit într-o zi la Daniil Sihastrul pentru ai cere sfatul. Daniil l-a pus pe domnitor să pună urechea pe piciorul său stâng. Ascultând, domnitorul a auzit multe plansete și nefericire. “ E plânsul țării” I-a spus sihastrul. “Dar la piciorul meu drept, ce auzi?” “Cântece frumoase” a raspuns domnitorul. “ Unde vei auzi aceste cântece, să ridici o mănăstire” .

Sihastrul I-a spus ca a doua zi de dimineața să se suie pe dealul de lângă chilie și să tragă cu arcul. Acolo unde se v-a înfige săgeata se vor auzi și cântecele, și acolo să ridice mănăstirea.

A doua zi domnitorul a făcut întocmai, iar săgeata s-a oprit departe, într-un paltin bătrân. În acel loc Ștefan construiește mănăstirea Putna, încredințat că astfel Dumnezeu îi va feri țara de înfrângeri.

Astăzi mănăstirea, prima zidită de Ștefan, este una din cele mai frumoase din România. Tot aici este și mormântul domnitorului.

Program și taxe de vizitare

Program sezon turistic (mai – septembrie)

Luni – Duminică: 08:30 – 20:00

Program extrasezon (octombrie – aprilie)

Luni – Duminică: 09:00 – 17:00

Taxa de fotografiere/filmare exterior

Neprofesional: 10 lei

Cum ajung aici

Mănăstirea Putna se află în comuna cu același nume din județul Suceava.

În ceea ce privește distanța, o despart 97 de kilometri de Gura Humorului, 100 de kilometri de Câmpulung Moldovenesc, 127 de kilometri de Vatra Dornei și 68 de kilometri de Suceava.

  Acces rutier: - pe DN2E - Fălticeni - Păltinoasa - Marginea - Vicovu de Jos - DN2H - Mănăstirea Putna;

                      - pe DN17A Câmpulung - Vatra Moldoviței - Sucevița - Marginea, DN2E Marginea - Vicovu de Jos, DN2H - Mănăstirea Putna;

                        - pe DN2 București - Buzău - Focșani - Bacău - Roman - Fălticeni - Suceava, DN2H -Rădăuți - Vicovu de Jos, DN2H - Mănăstirea Putna.

Acces feroviar: Cea mai apropiată gară este cea din localitatea Putna. De aici se pot lua mai departe autobuze până la porțile mănăstirii.